Ce este anxietatea și cum se simte cu adevărat?
Anxietatea nu este doar o emoție trecătoare sau o stare de neliniște pe care o simți în fața unui examen sau înainte de un interviu. Este o reacție profundă, uneori constantă, care afectează felul în care gândești, simți și funcționezi zi de zi. Pentru unii oameni, devine fundalul permanent al existenței lor.
Mulți oameni caută pe internet „ce înseamnă anxietate” sau „ce este anxietatea”, cu speranța că vor găsi un răspuns clar, care să liniștească. Dar dincolo de definiții, ceea ce contează cu adevărat este cum se simte această stare pentru tine. Poate fi o tensiune surdă în piept, o teamă fără nume, o agitație care nu trece nici când totul pare în regulă.
Din experiența mea de psihoterapeut, anxietatea nu apare la fel pentru toți. Unii oameni vin în cabinet spunând că nu mai pot respira, că le bate inima prea tare. Alții o simt ca pe o neliniște vagă, dar constantă, greu de explicat și ușor de ignorat. Asta până când devine greu de dus singur.
Este important să știi că nu ești singur și că ceea ce simți este valid. Anxietatea poate fi înțeleasă, explorată și tratată – nu trebuie să devină o normalitate dureroasă.
Simptomele anxietății – între corp și gând
Anxietatea nu se manifestă la fel pentru toți. La unii apare ca o stare fizică apăsătoare, la alții ca o neliniște mentală greu de definit. Dincolo de definiții, ceea ce simți contează cel mai mult. Mai jos sunt câteva dintre cele mai întâlnite simptome ale anxietății.
Simptome fizice
– respirație dificilă sau superficială
– bătăi rapide ale inimii (tahicardie)
– tensiune musculară sau dureri de spate/gât
– transpirație excesivă
– amețeli, senzație de instabilitate
– probleme digestive (greață, nod în stomac, colon iritabil)
Simptome emoționale
– neliniște constantă, chiar și fără un motiv clar
– frică de pierdere a controlului
– tendința de evitare a situațiilor sociale
– sentimentul că „ceva rău” e pe cale să se întâmple
Simptome cognitive
– gânduri repetitive, negative
– dificultăți de concentrare
– anticiparea catastrofică a unor scenarii
– teama că „înnebunești” sau că nu te mai poți controla
În cabinet, am întâlnit oameni care nu asociau stările fizice intense cu anxietatea. Își făceau analize medicale repetate, fără rezultat, până când au înțeles că organismul lor răspundea, de fapt, unei frici profunde și neexprimate.
Programeaza-te la terapie
în doar 20 de secunde
Cauzele anxietății – de ce apare neliniștea?
Nu există o singură cauză a anxietății. De cele mai multe ori, este rezultatul unei combinații între factori biologici, istoricul personal, mediul de viață și modul în care ai învățat să reacționezi la stres. Mulți oameni ajung în terapie întrebând: „De ce am ajuns să simt asta, dacă în aparență totul e bine?”
Iată câteva dintre cele mai frecvente cauze ale anxietății observate atât în studii clinice, cât și în experiența directă din cabinet:
- Predispoziție genetică: istoricul familial poate influența reactivitatea sistemului nervos.
- Experiențe din copilărie: un mediu nesigur, critic sau haotic poate forma un tipar intern de hipervigilență.
- Traume sau evenimente stresante: pierderi, despărțiri, conflicte sau accidente pot declanșa reacții anxioase persistente.
- Dezechilibre neurochimice: modificări ale serotoninei, dopaminei sau cortizolului pot contribui la apariția anxietății.
- Stil de viață: lipsa somnului, alimentația dezechilibrată, consumul de cofeină sau alcool în exces pot agrava stările existente.
Uneori, în terapie, clienții realizează că anxietatea nu a apărut brusc, ci s-a format în timp. A fost acolo, în fundal, în moduri subtile – în felul în care au învățat să se protejeze, să tacă, să evite sau să reziste. Explorarea acestor cauze nu este despre a căuta vinovați, ci despre a găsi sens.
Dacă simți că ceva din cele de mai sus rezonează cu tine, e un bun punct de plecare pentru a înțelege cum poți schimba relația cu propria anxietate.
Tipuri de anxietate – când îngrijorarea devine diagnostic
Anxietatea nu are o singură formă. De multe ori, în terapie descoperim că starea generală de neliniște se încadrează într-o categorie specifică. Înțelegerea acestor tipuri de anxietate ajută nu doar la claritate, ci și la alegerea celui mai potrivit mod de lucru terapeutic.
Anxietatea generalizată (GAD)
Este caracterizată de o stare de îngrijorare constantă, disproporționată față de realitate, care afectează funcționarea zilnică. Poți simți că „te temi de tot și nimic”, fără un motiv clar, dar cu o tensiune permanentă în corp.
Anxietatea socială
Apare în situații care implică interacțiuni sociale sau expunere în fața altora. Se manifestă prin teama intensă de a fi judecat, rușinat sau respins. Uneori, persoanele evită complet întâlniri, prezentări sau chiar conversații simple.
Fobiile specifice
Sunt temeri intense și iraționale față de obiecte sau situații particulare (zbor, spații închise, înălțimi, animale). Deși persoana poate recunoaște caracterul exagerat al fricii, aceasta este trăită la nivel real, cu reacții fizice puternice.
Tulburarea de panică
Se manifestă prin atacuri de panică recurente – episoade scurte, dar intense, de frică extremă, însoțite de simptome fizice (palpitații, dificultăți de respirație, amețeli, senzația de pierdere a controlului). Poți afla mai multe despre această formă în articolul dedicat atacului de panică.
De multe ori, aceste forme de anxietate se suprapun. Un om poate avea frică de judecată în public și, în același timp, episoade de panică în spații aglomerate. În terapie, diferențierea nu înseamnă etichetare, ci înțelegere. Și, mai ales, găsirea unei abordări adaptate.
Programeaza-te la terapie
în doar 20 de secunde
Anxietatea severă – când devine greu de dus singur
Sunt momente în care anxietatea nu mai este doar o stare inconfortabilă, ci devine o suferință constantă, greu de gestionat. Poate fi însoțită de oboseală extremă, insomnie persistentă, senzația că „nu mai reziști” sau că ai pierdut contactul cu tine însuți. Este ceea ce numim, în termeni clinici, anxietate severă.
În astfel de cazuri, simptomele fizice se intensifică: palpitații, tensiune musculară permanentă, probleme digestive cronice. Dar mai dificil decât corpul este gândul că „nu se va schimba nimic”. Sau rușinea de a cere ajutor. Sau teama că vei fi judecat.
În cabinet, am însoțit oameni care au ajuns la terapie după luni sau ani de tăcere. Și aproape fiecare a spus, la un moment dat: „Dacă știam că poate fi altfel, veneam mai devreme.”
Uneori, anxietatea se ține scai nu pentru că e prea puternică, ci pentru că n-a avut niciodată loc să fie înțeleasă. În loc să o ignori sau să te lupți cu ea, poate ai nevoie de un spațiu unde cineva chiar stă lângă tine și o ascultă, așa cum e. Fără frică. Fără grabă.
Cum scapi de anxietate – metode reale de vindecare
Una dintre cele mai frecvente întrebări este: „cum pot scăpa de anxietate?” Mulți oameni speră într-o soluție rapidă – o pastilă, un sfat, o tehnică „care funcționează la toți”. Dar vindecarea anxietății nu este un drum universal. Este un proces care implică înțelegere, explorare și, de multe ori, susținere.
Psihoterapia – spațiu de înțelegere și transformare
În terapie, anxietatea nu este tratată ca un inamic, ci ca un semnal. Fie că vorbim despre terapie cognitiv-comportamentală, abordări umaniste sau lucrul cu traumele, ceea ce contează este relația care se construiește și ritmul propriu al fiecărei persoane. Nu există presiune să „te vindeci repede”, ci o invitație să îți înțelegi povestea.
Schimbări în stilul de viață care susțin procesul
Un somn regulat, mese echilibrate, reducerea consumului de cofeină, exercițiul fizic, limitarea timpului în fața ecranelor – toate acestea nu „vindecă” anxietatea, dar creează un teren mai stabil pe care mintea și corpul pot colabora.
Este necesară medicația?
Uneori, da. Mai ales când simptomele sunt intense și afectează sever funcționarea zilnică. Medicația nu este o rușine și nu anulează valoarea procesului terapeutic – din contră, poate sprijini etapele inițiale. Decizia se ia întotdeauna cu un specialist – psihiatru, nu pe cont propriu.
Cei mai mulți oameni care încep terapia nu caută doar să scape de anxietate, ci să înțeleagă de ce a apărut și cum pot trăi altfel cu ei înșiși. Procesul nu este întotdeauna ușor, dar este posibil. Și în cele mai multe cazuri, el aduce nu doar liniște, ci claritate, curaj și conexiune.
Programeaza-te la terapie
în doar 20 de secunde
Când și de ce să ceri ajutor
Nu trebuie să „fie grav” ca să poți cere ajutor. De fapt, cei mai mulți oameni care ajung în terapie nu au un diagnostic, ci o stare care le consumă viața de zi cu zi: oboseală emoțională, neliniște continuă, insomnii, frică de eșec, gânduri care nu se opresc.
Uneori, ajutorul vine ca un sprijin. Alteori, ca o oglindă. Sau ca un spațiu în care cineva te ascultă fără să te grăbească, fără să încerce să „repare” ceva, fără să te compare cu alții. Nu toată lumea are norocul să fi avut parte de așa ceva până acum.
Dacă anxietatea îți influențează relațiile, munca, somnul sau capacitatea de a te bucura de lucrurile mici, atunci nu ești „prea sensibil”. Nu ești nici „slab”. Ai, pur și simplu, nevoie de un alt fel de conversație. Iar uneori, prima întrebare pe care o poți aduce într-un cabinet este: „Oare e în regulă ce simt?”
Ce se întâmplă în terapie – cum arată procesul
Pentru unii oameni, începutul terapiei e însoțit de teamă: „O să fiu judecat?”, „Trebuie să povestesc tot din prima?”, „O să plâng?” Toate aceste întrebări sunt firești. Terapia nu este o interogare, ci un dialog. Se desfășoară în ritmul tău, în funcție de ce aduci și de ce ești pregătit să explorezi.
Fiecare ședință este diferită. Uneori simți că ai făcut un pas mare. Alteori simți că doar ai spus ceva ce nu ai mai avut curajul să rostești. Dar chiar și aceste lucruri mici pot conta. În timp, spațiul devine mai sigur, mai familiar. Și încep să apară nu doar răspunsuri, ci și întrebări noi – mai profunde, mai relevante.
Terapia nu este despre sfaturi. Este despre relație. Despre cine te ascultă și cum. Poți afla cine sunt specialiștii din echipa noastră accesând această pagină.
Întrebări frecvente despre anxietate
Cât durează anxietatea?
Anxietatea poate apărea în episoade scurte, dar dacă nu este înțeleasă și susținută, poate persista luni sau chiar ani. În terapie, procesul de lucru cu anxietatea se desfășoară pe parcursul mai multor ședințe, adaptate ritmului fiecărei persoane.
Se poate vindeca anxietatea complet?
În multe cazuri, da. Mai ales când anxietatea este înțeleasă în profunzime și susținută prin terapie, stil de viață echilibrat și, dacă este necesar, medicație.
Cum faci diferența între anxietate și atac de panică?
Anxietatea este o stare generală de neliniște care poate fi persistentă. Atacul de panică este un episod brusc, intens, cu reacții fizice puternice, care atinge un vârf în câteva minute.
Cum poți scăpa de anxietate fără pastile?
Prin psihoterapie, schimbări în stilul de viață, autoreglare emoțională și susținere. Pentru multe persoane, acestea sunt suficiente. În alte cazuri, se adaugă și un sprijin medical.
