1. Home
  2. /
  3. Blog
  4. /
  5. 14 Strategii de comunicare...
comunicare eficienta

14 Strategii de comunicare eficienta si cum depasesti blocajele

By Psiholog-Psihoterapeut Alexandra Demian

Posted in

Ce este comunicarea?

Comunicarea reprezintă forma în care un gând capătă formă prin cuvinte, primind un sens, o imagine sonoră și o expresivitate a ceea ce o persoană dorește să transmită. A comunica înseamnă totodată a aduce împreună cel puțin două persoane, moment în care ne putem exprima, primi confirmarea că am fost auziți și înțeleși pentru ca apoi să auzim și exprimarea celuilalt confirmând că l-am înțeles.

Acest lucru ne indică faptul că a comunica ne oferă un sentiment de reciprocitate, o abilitate care se poate dobândi, poate evolua și modela într-un mod care să reprezinte un factor esențial asupra felului nostru de relaționare. Este o idee validă aceea că prin a comunica înțelegem a împărtăși, a crea o legătură sau a stabili o relație.

Funcții ale comunicării

  1. Comunicarea este inevitabilă

Este aproape imposibil să nu comunicăm, deoarece ne aflăm într-un ansamblu care pune laolaltă activitățile noastre.

  1. Comunicarea este un proces complex

Dincolo de comunicarea verbală, oamenii transmit informații prin gesturi, mimică, tonalitate, poziție a corpului, ritm al cuvintelor, prin hainele pe care le poartă, prin felul în care își amenajează spațiile personale, personalitatea profesională etc.

  1. Comunicarea intră în acord cu relațiile

Când relațiile sunt armonioase, conținutul comunicării este perceput în mod natural, automat, în timp ce în relațiile tensionate se acordă o atenție concentrată către ceea ce se spune și modul în care se spune.

Ce înseamnă să comunici eficient?

Comunicarea eficientă este în primul rând completă. Ea trebuie să cuprindă capacitatea de a ne putea exprima verbal sau non-verbal următoarele:

  • Propriile observații formate din perceperea unor informații în forma lor incipientă. Observațiile se referă la ceea ce am văzut, auzit sau simțit fără a da niciun fel de interpretare mesajului;
  • Propriile gânduri în care ne folosim procesele gândirii pentru a înțelege ceea ce tocmai am observat. Gândurile sunt adesea corelate cu propriile credințe, judecăți, opinii, experiențe anterioare etc;
  • Propriile emoții ce corespund proceselor afective în care noi oferim răspunsuri față de ceea ce trăim la un moment dat. Putem să exprimăm bucuria, tristețea, mulțumirea, frica, furia, dezamăgirea, îngrijorarea, încrederea, vinovăția, îndoiala, entuziasmul, încântarea, compasiunea sau dezgustul;
  • Propriile nevoi care stau la baza direcționării energiei noastre care susțin comportamentele către a ne implica într-o acțiune. Șansele de creștere, dezvoltare și maturizare cresc pe măsură ce nevoile sunt identificate și exprimate.

Această exprimare completă a unei persoane are nevoie să întâlnească planul unei alte persoane și să se intersecteze la un nivel comun pentru a genera o comunicare eficientă. De multe ori facem comentarii indirecte, dăm răspunsuri izolate sau vorbim în gol fără a-l asculta pe celălalt. Este important să identificăm în ce plan dorește să plaseze comunicarea: afectiv, logic sau normativ. Ca de exemplu:

  • Pe plan afectiv : Munca îmi creează un nivel de stres ridicat.
  • Pe plan logic: Munca este solicitantă pentru toată lumea dar avantajele pentru mine sunt mari.
  • Pe plan normativ: Este absurd să mă plâng în felul acesta, trebuie să rezist.

În exprimarea verbală putem aminti totodată de câteva etape necesare unei comunicări eficiente:

  • A spune. A spune despre mine, a spune altcuiva despre mine cu mijloacele mele de exprimare ceea ce fac, ce se întâmplă, ce trăiesc sau ce simt, ce gândesc sau care sunt ideile mele;
  • A nu vorbi. A nu vorbi nu înseamnă a uita, a omite sau a încerca să ascund anumite lucruri ci mai degrabă este o formă în care ne fixăm limite și ne reglăm comunicarea în funcție de ce anume doresc să împărtășesc analizând situația în care mă aflu, a respecta disponibilitatea celuilalt de a mă asculta într-un anumit moment, a proteja o relație de conținuturi toxice;
  • A asculta. A asculta nu înseamnă doar a ne folosi capacitatea de a auzi ci de a oferi atenție, timp și tăcere în timp ce altcineva vorbește așteptând momentul potrivit în care să facem loc propriilor păreri sau emoții;
  • A înțelege. A înțelege înseamnă a avea acea capacitatea de a-l vedea pe celălalt, de a fi atent și de a acorda atenție acelor aspecte care îi conturează realitatea personală.

Blocaje ale comunicării

Blocajele în ceea ce privește comunicarea vin de regulă din sfera în care am fost învățați să comunicăm. Astfel că fie că vorbim despre indisponibilitatea celorlalți de a ne asculta, auzi sau înțelege, fie că vorbim despre un răspuns neacordat mesajului pe care am dorit să-l transmitem, fie că am fost reduși la tăcere sau ni s-a impus să facem liniște, fie că nu a existat un interes față de activitățile și trăirile noastre, fie că ni s-a transmis că nu avem nimic de spus într-o anumită situație, toate acestea merg în direcția construirii tiparului de comunicare pe care mai târziu îl perpetuăm și încercăm să-l modificăm.

Alteori blocajele vin ca urmare a neadaptării față de anumite situații, a condițiilor de  mediu, se datorează stilurilor de comunicare ale celorlalți, pot avea legătură cu felul în care se desfășoară anumite relații și cum reacționăm la ele sau pot rezulta ca urmare a răspunsului emoțional pe care îl oferim experiențelor pe care le avem.

Astfel că putem vorbi despre următoarele situații ale blocajelor în comunicare:

  • Construirea comunicării în jurul așteptărilor celorlalți. Încercând să răspundem așteptărilor lor, este nevoie să ne îndepărtăm și să schimbăm cursul propriilor gânduri, să ne adaptăm mesajul într-un mod diferit de ceea ce ne-am fi dorit să exprimăm;
  • Redarea comunicării într-o formă automata, neprocesată. Ni se întâmplă să trăim o situație care să genereze un răspuns emoțional pe care îl corelăm fără să conștientizăm cu un alt moment fără a face diferența dintre cele două momente și fără a adapta comunicarea cu ceea ce se întâmplă în prezent;
  • Lipsa prezenței. Lipsa prezenței se explică prin acea senzație de a fi fizic într-un loc în timp ce mental suntem în altul. Sau mai degrabă ne simțim concentrați pe ceea ce urmează să răspundem, pe cât de bine vom face față conversației decât să ascultăm, să punem întrebări, să ne clarificăm, să ne conștientizăm propria atitudine și emoție din prezent;
  • Tendința de a trage concluzii pripite fără a evalua obiectiv noile informații deoarece diferă foarte mult de propriile așteptări;
  • Capacitatea redusă de a conține și de a accepta existența unor opinii diferite. În acest caz subiectul conversației devine mai degrabă respingerea părerii celuilalt sau încercarea de a ne menține părerea proprie;
  • Inițierea unei comunicări într-o stare emoțională deficitară;
  • Dificultatea de a ne exprima sau primi refuzul sau o reluare în discuție a problemelor cu care ne confruntăm;
  • Dificultatea de a cere prezența celuilalt la discuție mascată prin nevoia de a impune sau ordona, de a face reproșuri în detrimentul exprimării nevoii reale, de a manifesta dependență fiind în căutarea permanentă de modalități în care dorește celălalt să ne exprimăm;
  • Folosirea acuzației, a învinovățirii în detrimentul unei cereri directe adresate celuilalt;
  • Deteriorarea sentimentului de încredere față de ceea ce urmează să spunem datorită fricii de a ne asuma responsabilitatea pentru reacția celuilalt;
  • Frica identificării cu ideile negative provenite din confruntările sociale;
  • Teama de a ne afirma punctul de vedere, de a ne exprima propriile nevoi.

Strategii pentru o comunicare eficientă

Încercările de a ne îmbunătăți comunicarea sau de a începe să comunicăm cât mai eficient ar trebui să aibă ca punct de plecare înțelegerea comunicării cu noi înșine. Înainte de a ne exterioriza se produce un dialog interior de multe ori automat dar căruia ar trebui să-i acordăm mai multă înțelegere și atenție. Adaptarea exprimării va fi cu atât mai eficientă cu cât reușim să înțelegem mai bine ceea ce ne dorim de la acea comunicare. Drept urmare putem aminti o serie de strategii care să ne ajute să comunicăm cât mai eficient:

  1. Conștientizarea emoțiilor, atitudinilor, gândurilor și acordarea mesajului cu ceea ce este interior nu cu așteptările exterioare;
  2. Manifestarea interesului pentru perspectiva celuilalt;
  3. Acordarea timpului necesar pentru a-l înțelege pe celălalt prin a pune întrebări, a verifica neînțelegerile sau a reformula ideile;
  4. Construirea încrederii în capacitatea de exprimare și în conținutul care urmează să fie exprimat;
  5. Identificarea și stabilirea propriilor limite și ale celuilalt. Care sunt principiile și valorile care au nevoie să rămână stabile și ce anume se poate negocia?
  6. Oferirea timpului necesar de gândire sau de informare atunci când suntem surprinși sau pur și simplu nu știm;
  7. Oferirea atenției față de schimbările de dispoziție sau fluctuațiile comportamentale. Este important să putem fi sinceri, constanți și ușor de înțeles;
  8. Acordarea unui limbaj potrivit circumstanțelor în care ne aflăm;
  9. Invitarea celuilalt la dialog, exprimarea deschisă a intenției de a comunica;
  10. Evitarea concentrării propriei exprimări asupra partenerului de discuție sau asupra altora. Este necesar să putem să vorbim din perspectiva noastră;
  11. Încercarea de a înțelege stilul de comunicare al altor persoane. De multe ori apar neînțelegeri deoarece comunicăm foarte diferit. Simpla înțelegere al acestui fapt ne poate ajuta să facilităm o cale de mijloc;
  12. Identificarea felului în care am învățat să comunicăm. Unde anume simțim că ne blocăm și în ce momente;
  13. Folosirea utilă a timpului pe care îl avem într-o conversație. Mă asigur că am spus ceea ce îmi doream să spun și totodată și celălalt a putut beneficia de același lucru;
  14. Identificarea acelor elemente care ne-ar ajuta și clarificarea aspectelor pe care dorim să le modificăm. Impunerea unei alte căi de comunicare fără a înțelege și a o adapta nouă nu asigură o eficiență de durată.

Vrei sa inveti cum sa comunici eficient in orice situatie si cum sa depasesti blocajele de comunicare?

Programeaza-te la psiholog!

Membru al Colegiului Psihologilor din România cu drept de liberă practică în: Psihoterapie Intregrativă, atestat de Comisia de Psihologie Clinică și Psihoterapie. Specializare în Psihoterapia de cuplu și Psihosexualitate.

Distribuie acest articol

Call Now Button