1. Home
  2. /
  3. Blog
  4. /
  5. Dependen╚Ťa emo╚Ťional─â
Dependenta Emotionala

Dependen╚Ťa emo╚Ťional─â

By Psiholog-Psihoterapeut Alexandra Demian

Posted in

Ce este dependen╚Ťa emo╚Ťional─â?

Dependen╚Ťa emo╚Ťional─â este un mecanism de adaptare, construit de regul─â ├«n perioada timpurie a vie╚Ťii.

Aceasta ├«nsemn├ónd o leg─âtur─â deosebit de str├óns─â ├«ntre dou─â persoane, o sprijinire necondi╚Ťionat─â a unui eu de un alt eu, cu riscul de a-╚Öi pierde identitatea devenind dependent de protec╚Ťia ╚Öi iubirea unui ad─âpost care ├«i ofer─â o fals─â siguran╚Ť─â prin reconfirmarea lipsurilor emo╚Ťionale. Dependen╚Ťa emo╚Ťional─â presupune s─â nu existe grani╚Ťe care s─â delimiteze dou─â persoane care ├«n realitate sunt separate.

 

Cauzele dependen╚Ťei emo╚Ťionale

Dependen╚Ťa emo╚Ťional─â este o strategie rela╚Ťional─â asupra felului ├«n care o persoan─â ajunge s─â se adapteze diferitelor situa╚Ťii disfunc╚Ťionale, solicitante provenite din gradul de stabilite al rela╚Ťiilor din interiorul familiei.

Astfel c─â una dintre cauzele dependen╚Ťelor emo╚Ťionale este felul ├«n care rela╚Ťiile dintre membrii unei familii r─âspund nevoilor emo╚Ťionale ale unui copil. Lipsa prezen╚Ťei, a implic─ârii sau a afectivit─â╚Ťii, pune ├«n dificultate copilul care are nevoie s─â-╚Öi g─âseasc─â strategii diferite pentru a putea gestiona golul interior.

Pe de alt parte existen╚Ťa abuzurilor, a situa╚Ťiilor de boal─â fizic─â sau psihic─â, comportamentele compulsive ╚Öi agresive, lipsa maturit─â╚Ťii ╚Öi a responsabilit─â╚Ťii, al─âturi de o atmosfer─â tensionat─â ╚Öi conflictual─â, sunt ├«n sine factori favorizan╚Ťi ai dezvolt─ârii dependen╚Ťei emo╚Ťionale. Lipsa ├«ndeplinirii nevoilor, precum existen╚Ťa unui mediu ostil dezvolt─ârii unui copil pot genera o traum─â la nivelul ata╚Öamentului, al leg─âturii simbiotice dintre p─ârinte ╚Öi copil.

O consecin╚Ť─â, transformat─â ├«ntr-o cauz─â a dependen╚Ťei este ╚Öi lipsa de ├«n╚Ťelegere ╚Öi de control a propriilor emo╚Ťii ╚Öi ├«ncercarea de a le rezolva ├«n scenarii iluzorii, transformate apoi ├«n a╚Ötept─âri ce vor fi proiectate cu u╚Öurin╚Ť─â asupra rela╚Ťiilor viitoare.

 

Cum se manifest─â dependen╚Ťa emo╚Ťional─â?

Dependen╚Ťa emo╚Ťional─â se manifest─â ├«n rela╚Ťie cu ceilal╚Ťi prin dezvoltarea acelor comportamente, strategii ╚Öi modific─âri ale imaginii fundamentale de sine, astfel ├«nc├ót acestea s─â ajung─â s─â sus╚Ťin─â procesul de identificare sau modelare a unei persoane ├«n leg─âtur─â direct─â cu o a doua persoan─â. Dependen╚Ťa emo╚Ťional─â se manifest─â prin urm─âtoarele:

  • Sentimentul de a dezvolta comportamental o responsabilitate excesiv─â fa╚Ť─â de alte persoane;
  • Sim╚Ť al datoriei hiperdezvoltat. Confuzia dintre limitele iubirii ╚Öi ale responsabilit─â╚Ťii ofer─â sentimentul de condi╚Ťionare al iubirii ├«n func╚Ťie de felul ├«n care o persoan─â reu╚Öe╚Öte s─â r─âspund─â nevoilor celorlal╚Ťi, anul├óndu-le pe ale sale;
  • Ignorarea propriilor nevoi ├«n favoarea ├«ndeplinirii nevoilor celorlal╚Ťi;
  • Sentimentul profund al devaloriz─ârii ╚Öi inutilit─â╚Ťii ├«n momentul ├«n care sacrificiile nu sunt recunoscute;
  • Orientarea deciziilor ├«n func╚Ťie de validarea sau invalidarea primit─â de la ceilal╚Ťi;
  • Grija excesiv─â fa╚Ť─â de a primi aprobarea altor persoane;
  • Lipsa cunoa╚Öterii de sine. O percep╚Ťie slab─â asupra identit─â╚Ťii ╚Öi a valorilor personale;
  • O ├«ncredere de sine sc─âzut─â sau care are tendin╚Ťa s─â scad─â cu u╚Öurin╚Ť─â atunci c├ónd primesc o atitudine critic─â ╚Öi resping─âtoare;
  • Tendin╚Ťa de a r─âm├óne conecta╚Ťi ╚Öi ancora╚Ťi ├«n rela╚Ťiile cu ceilal╚Ťi, tendin╚Ťa de a controla, schimba sau apropia persoanele care nu sunt disponibile emo╚Ťional sau care le-au r─ânit la un moment dat;
  • Frica de abandon ╚Öi de a fi singur, av├ónd tendin╚Ťa de a se ag─â╚Ťa ╚Öi mai mult de o alt─â persoan─â indiferent de toxicitatea rela╚Ťiei;
  • Dificultatea de a repera ╚Öi reac╚Ťiona la propriile emo╚Ťii, deoarece r─âm├óne str├óns legat de emo╚Ťiile altora, cu care se ╚Öi identific─â;
  • O imagine de sine sc─âzut─â urmat─â de imposibilitatea de a se dezvolta sau de a schimba ceva la sine;
  • Tendin╚Ťa de a evita intimitatea ╚Öi de a dezvolta un sentiment puternic al ru╚Öinii de a fi v─âzut;
  • O toleran╚Ťa ridicat─â fa╚Ť─â de suferin╚Ť─â pe care o trateaz─â ca o emo╚Ťie normal─â ╚Öi bine cunoscut─â ├«ntr-o rela╚Ťie;
  • Tendin╚Ťa de a face compromisuri ╚Öi eforturi juc├ónd adesea un rol de salvator pentru cei care au nevoie de ajutor, indiferent dac─â ├«l solicit─â sau nu;
  • Tendin╚Ťa de a avea rela╚Ťii toxice ╚Öi solicitante din punct de vedere emo╚Ťional.

 

Exist─â dependen╚Ť─â constructiv─â?

O dependen╚Ť─â constructiv─â este aceea care se bazeaz─â pe reciprocitate ╚Öi pe satisfacerea nevoilor celor implica╚Ťi ├«n rela╚Ťie. Pe de alt─â parte are rolul de a stimula dezvoltarea ╚Ťin├ónd cont de nevoile fiec─âruia ╚Öi de etapa ├«n care se afl─â. Aceasta creeaz─â un sentiment de apartenen╚Ť─â ╚Öi leg─âtur─â cu ceilal╚Ťi, favorizeaz─â respectarea imaginii ╚Öi a limitelor fiec─âruia. Astfel c─â dependen╚Ťa constructiv─â apare, de exemplu, atunci c├ónd:

  • Un copil are nevoie de p─ârin╚Ťii lui, are nevoie de ├«ngrijire, afec╚Ťiune ╚Öi protec╚Ťie ├«n func╚Ťie de etapa de v├órst─â ├«n care se afl─â, av├ónd capacitatea de a oferi totodat─â iubire necondi╚Ťionat─â ╚Öi multe contribu╚Ťii la via╚Ťa de familie;
  • O partener─â are nevoie de iubire ╚Öi de sprijin, ├«n aceea╚Öi m─âsur─â ├«n care ╚Öi partenerul are nevoie. ├Äntr-o rela╚Ťie bazat─â pe un ata╚Öament s─ân─âtos sentimentele de iubire, fidelitate ╚Öi suport sunt exprimate la fel de natural ca libert─â╚Ťile, fiind proprii alegeri;

Dependen╚Ťa distructiv─â

Formele distructive de dependen╚Ť─â se reg─âsesc ├«n diverse variante, ├«ns─â putem reg─âsi dou─â tipuri predominante:

  • Trebuie s─â fii a╚Öa cum am eu nevoie. ├Än aceast─â rela╚Ťie exist─â un individ puternic ╚Öi unul dominat. Urm─ârile de regul─â, pot fi controlul asupra celuilalt, supunerea, exploatarea, abuzul. Persoanele supuse nu sunt v─âzute a╚Öa cum sunt cu adev─ârat ci din contr─â le sunt minimalizate interesele ╚Öi nevoile, exercit├óndu-se o mare presiune de a se conforma dorin╚Ťelor celor puternici. Aceast─â presiune se manifest─â prin subminarea identit─â╚Ťii, inducerea sentimentelor de vinov─â╚Ťie, utilizarea abuzurilor fizice;
  • Sunt aici pentru tine, a╚Öa cum ai tu nevoie. Din perspectiva aceasta se ajunge cu u╚Öurin╚Ť─â ├«n punctul ├«n care unei persoane ├«i este u╚Öor s─â se supun─â celuilalt, s─â se adapteze exagerat, s─â se abandoneze pe sine. Are loc o reprimare progresiv─â a propriilor sentimente iar ├«n m─âsura ├«n care ajung victime ale unor abuzuri, preiau vina ╚Öi punctele de vedere caracteristice ale agresorului.

 

Consecin╚Ťele dependen╚Ťei emo╚Ťionale

Consecin╚Ťele dependen╚Ťei emo╚Ťionale survin ├«n mare m─âsur─â ├«n momentul ├«n care o persoan─â, cu o structur─â dependent─â ajunge s─â nege existen╚Ťa problemelor, nu se confrunt─â cu ele ╚Öi folose╚Öte ca mecanisme de adaptare reprimarea ╚Öi lipsa de contact cu propriile nevoi. Prin urmare, se poate ajunge cu u╚Öurin╚Ť─â la urm─âtoarele consecin╚Ťe:

  • Lipsa cunoa╚Öterii propriilor nevoi conduce la formarea unor leg─âturi cu persoane nepotrivite din punct de vedere emo╚Ťional, indisponibile emo╚Ťional ╚Öi care ofer─â foarte pu╚Ťin ├«n schimbul rela╚Ťional;
  • Lipsa cunoa╚Öterii propriilor emo╚Ťii ╚Öi valori, cultiv─â ├«n timp sentimentul ne├«ncrederii ╚Öi al devaloriz─ârii. ├Än situa╚Ťia aceasta rela╚Ťiile formate ├«n mod complicat pe scenariul dependen╚Ťei ajung s─â confirme sentimentele de vinov─â╚Ťie, inadecvare al unei persoane pentru a fi iubit─â;
  • S─â resping─â persoanele disponibile emo╚Ťional. De╚Öi ceea ce ofer─â aceste persoane le-ar permite s─â-╚Öi ├«nfrunte propriile temeri ╚Öi nesiguran╚Ťe, se ajunge adesea la o situa╚Ťie ├«n care le sunt for╚Ťate limitele p├ón─â ├«n punctul ├«n care ajung s─â abandoneze sau s─â nu-╚Öi mai poat─â gestiona furia ╚Öi frustrarea;
  • Predispozi╚Ťia c─âtre a tolera ╚Öi accepta abuzurile emo╚Ťionale, fizice sau sexuale;
  • Dezvoltarea adic╚Ťiilor pentru m├óncare, munc─â, jocuri, droguri sau sex;
  • Direc╚Ťionarea comunic─ârii c─âtre ├«ntre╚Ťinerea unor tensiuni permanente ├«nso╚Ťite de conflicte ├«n detrimentul ├«ncuraj─ârii ei asupra rezolv─ârii aspectelor interne personale ╚Öi ale rela╚Ťiei;
  • ├Äntreruperea contactelor sociale prin dezvoltarea unor atitudini ╚Öi valori contradictorii celorlal╚Ťi ╚Öi dezvoltarea unor convingeri rigide ╚Öi ├«nchise;
  • Oboseala excesiv─â, provenit─â din efortul continuu alocat celorlal╚Ťi, poate duce ├«n timp la apari╚Ťia st─ârilor de stres, anxietate ╚Öi depresie.

 

Cum putem gestiona dependen╚Ťa emo╚Ťional─â?

La v├órste mici, copiii au nevoie de tr─âirea dependen╚Ťei ca ╚Öi o tr─âire fundamental─â. ├Äntr-o dezvoltare psihic─â, pe etape de v├órst─â ╚Öi dezvoltare, oamenii ├«nva╚Ť─â din dependen╚Ť─â felul ├«n care ├«╚Öi pot c├ó╚Ötiga independen╚Ťa ╚Öi autonomia personal─â. Alteori, c├ónd nevoile emo╚Ťionale ale unui copil r─âm├ón nesatisf─âcute ╚Öi tr─âie╚Öte ├«ntreruperi ale dezvolt─ârii ata╚Öamentului, trecerea c─âtre independen╚Ť─â este am├ónat─â de nevoia de reparare ╚Öi satisfacere a nevoilor r─âmase descoperite dezvolt├ónd noi dependen╚Ťe, doar c─â nepotrivite. Pentru a pute gestiona ╚Öi ├«ntrerupe dependen╚Ťele emo╚Ťionale avem nevoie s─â:

  • Abord─âm terapeutic istoria ╚Öi rela╚Ťiile familiale pentru identificarea tiparelor disfunc╚Ťionale de rela╚Ťionare;
  • Lucram asupra contactului cu propriile nevoi ╚Öi dorin╚Ťe, astfel ├«nc├ót s─â se poat─â reconstrui o viziune asupra vie╚Ťii ├«n conformitate cu cine este acea persoan─â;
  • Lucr─âm asupra fricilor de singur─âtate, abandon sau respingere;
  • Cre╚Ötem oportunitatea de cunoa╚Ötere, acceptare ╚Öi valorizare personal─â;
  • Dob├óndim capacitatea de a diferen╚Ťia propriile sentimente de ale celorlal╚Ťi;
  • Dezvolt─âm nevoia unor rela╚Ťii s─ân─âtoase, s─â depunem efort pentru a ne preg─âti s─â primim ceea ce ne pot oferi persoane cu adev─ârat disponibile emo╚Ťional;
  • Construim capacitatea de a discerne ├«ntre realitate ╚Öi scenariile iluzorii;
  • Stimul─âm nevoia de adev─âr personal ╚Öi de clarificare;
  • G─âsim resursele necesare pentru a construi speran╚Ťa c─â exist─â solu╚Ťii la ceea ce consider─âm c─â sunt problemele noastre.

 

Dependen╚Ť─â vs. Autonomie

Autonomia spre deosebire de dependen╚Ť─â, se refer─â mai degrab─â la maturizare, desprindere, integrarea aspectelor at├ót pozitive, dar ╚Öi negative ╚Öi la asumarea responsabilit─â╚Ťii asupra propriei vie╚Ťi. De╚Öi pare c─â autonomia ╚Öi nevoile simbiotice, de dependen╚Ť─â presupun direc╚Ťii diferite, ele se pot ├«nt├ólni reciproc, armoniz├óndu-se ├«n felul de a fi al unei persoane f─âr─â ca acest lucru s─â fie pus pe seama celuilalt, ├«ntr-un raport constructiv ╚Öi reciproc.

Autonomia presupune:

  • A avea capacitatea de a desf─â╚Öura ac╚Ťiuni de unul singur;
  • A folosi capacitatea intelectual─â ╚Öi cognitiv─â ├«n a oferi individual cuno╚Ötin╚Ťele ╚Öi informa╚Ťiile necesare;
  • A putea s─â fie reperate nevoile astfel ├«nc├ót ac╚Ťiunile s─â fie direc╚Ťionate c─âtre a le satisface;
  • A putea s─â ne exprim─âm f─âr─â s─â avem nevoie de aprobarea celorlal╚Ťi;
  • A lua decizii, influen╚Ťate de propriile argumente, chiar ╚Öi atunci c├ónd ceilal╚Ťi ├«ncearc─â s─â ne direc╚Ťioneze diferit;
  • A construi o identitate personal─â, care s─â ╚Ťin─â cont de ceea ce exist─â ├«n prezent, felul ├«n care ne proiect─âm ├«n viitor ╚Öi totodat─â ancorat─â ├«n con╚Ötiin╚Ťa r─âd─âcinilor ╚Öi a trecutului, f─âr─â a ne mai identifica cu ele;
  • A ne crea un sistem de valori potrivit pe care s─â ├«ncerc─âm s─â-l respect─âm chiar ╚Öi atunci c├ónd avem presiuni;
  • A ne ├«ndep─ârta de la tendin╚Ťa de a-i ├«nvinov─â╚Ťi sau responsabiliza pe ceilal╚Ťi pentru via╚Ťa proprie.

Distribuie acest articol

Call Now Button