Stare mintală caracterizată prin simţăminte de tristeţe, singurătate, disperare, stimă de sine scăzută şi autoreproşuri.
Citeste si – Ce este depresia?
2. Ce este depresia severă?
Depresia severă este un subtip al diagnosticului de depresie majoră și se referă la intesitatea acesteia. O persoană care suferă de depresie severă are mai multe simptome decât minimul necesar acceptat (5 simptome), în unele cazuri putând să le prezinte pe toate. Așadar, nu putem pune semnul egal între depresie severă și depresie majoră.
3. Care sunt semnele și simptomele depresiei severe?
- Informaţii obţinute din istoric
- Dispoziţie depresivă – sentimentul subiectiv de tristeţe, de a i se fi„scufundat corăbiile“ sau de „inimă albastră“ pentru o perioadă prelungită de timp.
- Anhedonie – incapacitatea de a resimţi plăcere.
- Retragere socială.
- Lipsa motivaţiei, toleranţă la frustrare redusă.
- Semne vegetative.
- Pierderea libidoului.
- Scădere în greutate şi lipsa poftei de mâncare/ Creştere în greutate şi poftă de mâncare crescută.
- Nivel scăzut al energie, fatigabilitate.
- Tulburări menstruale.
- Treziri matinale, aproximativ 75% din pacienţii depresivi au tulburări de somn – fie insomnie, fie hipersomnie.
- Variaţie diurnă (circadiană) a dispoziţiei (simptomele sunt mai intense dimineaţa).
- Constipaţie.
- Uscăciunea gurii.
- Dureri de cap.
- Date obţinute din examinarea stării mintale prezente
- Aspectul şi comportamentul general – inhibiţie sau agitaţie psihomotorie, nu menține contactul vizual, plâns spontan, deprimare, aspectul personal neglijat
- Afect – labilitate
- c. Dispoziţie – deprimată, iritată, frustrată, tristă.
- Vorbire – spontaneitate redusă sau absentă, monosilabică, pauze lungi, voce slabă, lipsită de forţă, monotonă.
- Conţinutul gândirii – ideaţia suicidară afectează 60% din pacienţii depresivi, iar 15% încearcă să se sinucidă; ruminaţii obsesive; sentimente atotcuprinzătoare de lipsă de speranţă, de lipsă de valoare, de vinovăţie; preocupări somatice; indecizie; sărăcie a conţinutului gândirii şi sărăcie a vorbirii; halucinaţii şi deliruri
- La nivel cognitiv – distractibilitate, dificultăţi de concentrare, acuze de memorie, aparentă dezorientare; poate fi alterată gândirea abstractă.
- Elemente asociate
- Acuzele somatice pot să mascheze depresia – în special cele cardiace, gastro–intestinale, genito–urinare; durerea lombară joasă, alte acuze ortopedice.
- Conţinutul delirurilor şi halucinaţiilor, atunci cand acestea sunt prezente, tinde să fie congruent cu dispoziţia depresivă; cele mai frecvente sunt delirurile de vinovăţie, sărăcie şi persecuţie meritată, precum şi delirurile somatice şi nihiliste (sfârşitul lumii).
Pe măsură ce tulburările depresive devin severe, toate caracteristicile descrise mai sus apar cu mai mare intensitate. Pe lângă acestea, anumite trăsături distinctive pot apărea sub forma ideilor delirante și a halucinațiilor, în acest caz, tulburarea este denumită uneori depresie psihotică. Ideile delirante ale tulburării depresive severe conțin aceleași teme ca și gândirea nedelirantă din tulburările depresive moderate: inutilitate, vinovăție, sănătate precară și, mai rar, sărăcia. Pot să apară idei delirante de persecuție. Pacientul poate crede că alți oameni discută despre el în mod defavorabil, sau că vor să se răzbune pe el. Când ideile delirante de persecuție fac parte din sindromul depresiv, în mod tipic pacientul acceptă presupusa persecuție ca pe ceva adus de el însuși asupra sa.
4. Cum se diagnostichează depresia severa?
Diagnosticul se formulează în urma unei anamneze detaliate și pe baza criteriilor elaborate în Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale (DSM).
Simptomele trebuie să fie prezente timp de cel puţin 2 săptămani şi să constituie o schimbare faţă de funcţionarea anterioară. Pe lângă aceste criterii, există și anumite scale utilizate pentru a ghida diagnosticul: Inventarul de Depresie Beck (Beck Depression Inventory) şi Scala de Auto–Cotare Zung (Zung Self–Rating Scale) se scorează de către pacient, Scala de Cotare Hamilton Pentru Depresie (Hamilton Rating Scale for Depression, HAM–D), Scala de Cotare a Depresiei Montgomery Asberg (Montgomery Asberg Depression Rating Scale, MADRS) se scorează de către examinator.
5. Care sunt cauzele apariției depresiei severe?
Nu se poate spune cu exactitate care sunt cauzele ce duc la apariția depresiei, dar există anumiți factori care pot contribui:
- Pierderea unei persoane dragi, moarte, divorț sau separare
- Izolare socială
- Schimbările majore din viață: mutare, absolvire, schimbarea locului de muncă, pensionarea
- Conflicte în relațiile cu familia, colegii, superiorii
- Abuz fizic, sexual sau emoțional
- Factori genetici – rudele de gradul I ale persoanelor care suferă de depresie au un risc de 2-4 ori mai mare de a dezvolta afecțiunea față de populația generală
- Disfuncții ale secreției de serotonină și norepinefrină
6. Care sunt complicațiile depresiei severe?
Depresia este o tulburare gravă care, netratată, poate avea repercursiuni grave asupra vieții pacientului și a familiei acestuia.
Complicațiile asociate cu depresia severe includ:
- Obezitate care poate duce la probleme cardiace, diabet
- Consum abuziv de alcool sau droguri
- Anxietate, atacuri de panică sau fobie socială
- Conflicte familiale, dificultățile de relaționare și probleme la muncă sau școală
- Izolare socială
- Idei de sinucidere, tentative de sinucidere sau sinucidere
- Auto-mutilare
- Moarte prematură din cauza afecțiunilor medicale
7. Cum se tratează depresia severa?
Episoadele depresive majore sunt tratabile la 70–80% dintre bolnavi. Medicul trebuie să integreze tratamentul medicamentos cu intervenţiile psihoterapeutice.
- Tratamentul farmacologic
Clinicienii au acum un mare număr de medicamente eficiente din care să aleagă. Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI/ISRS) au devenit cei mai prescrişi agenţi de primă linie în tratamentul depresiei, datorită siguranţei, eficacităţii şi tolerabilităţii lor. Antidepresivele triciclicele, tetraciclicele şi alţi inhibitori micşti ai recaptării s–au dovedit, de asemenea, medicaţii eficiente in tratamentul depresiei severe. Prezenţa antecedentelor personale sau familiale de răspuns bun la un anumit medicament constituie indicaţie de utilizare a acelui medicament în episodul curent. Dacă nu sunt disponibile astfel de informaţii, medicamentul trebuie să fie ales pe baza profilului efectelor sale adverse sau pe baza potenţialului de interacţiuni medicament–medicament.
- Tratamentul psihologic
Psihoterapia în asociere cu antidepresivele este mai eficientă decât oricare din aceste tratamente aplicate izolat.
- Terapia cognitivă – tratament pe termen scurt, cu terapeut interactiv şi „teme pentru acasă“, ţintit către explorarea şi corectarea gândurilor negative şi a presupunerilor inconştiente care stau în spatele acestora; se bazează pe corectarea triadei depresive: sentimentele de neajutorare şi lipsă de speranţă despre sine, propriul viitor şi propriul trecut.
- Terapia comportamentală – se bazează pe teoria învăţării. Este, în general, de scurtă durată şi înalt structurată; ţinteşte comportamente nedorite specifice, circumscrise. Tehnica de condiţionare operantă reprezentată de reintărirea pozitivă poate fi un adjuvant eficient în tratamentul depresiei.
- Terapia interpersonală – pune accentul pe problemele interpersonale curente, în curs de desfăşurare, şi nu pe dinamicile inconştiente, intrapsihice.
- Psihoterapia orientată psihanalitic – terapie de durată nedeterminată, orientată către obţinerea inţelegerii conflictelor şi a motivaţiilor inconştiente care ar putea să alimenteze şi să susţină depresia.
- Psihoterapia suportivă – terapie de durată nedeterminată, al cărei scop primar este acela de a furniza sprijin emoţional. Este indicată, în special, în criza acută, cum ar fi doliul, sau atunci când bolnavul începe să recupereze din episodul depresiv major, dar nu poate încă să se angajeze într–o terapie mai solicitantă, interactivă.
- Terapia de grup – nu este indicată la bolnavii acut suicidari. Alţi pacienţi depresivi pot să beneficieze de sprijinul și atitudinea pozitivă oferite de grupuri, precum şi de interacţiunea personală şi corectarea imediată de către ceilalţi membri ai grupului
- Terapia familială – indicată, în special, atunci când depresia bolnavului perturbă stabilitatea familiei, când depresia este legată de evenimente familiale sau când este susţinută sau întreţinută de patternuri familiale.
- Schimbarea stilului de viață
Alături de medicație și psihoterapie, adoptarea unui stil de viață săntos poate fi de ajutor în managementul depresiei severe:
- crearea unui bun echilibru între viața profesională și viața personală
- construirea unor relații pozitive
- o dietă sănătoasă
- exerciții frecvente
- activități relaxante ( înot, citit, meditație)
- somn suficient
- evitarea consumului de alcool sau alte substanțe psihoactive
stabilirea unor obiective realiste
8. Ce putem face când cineva apropiat suferă de depresie severă?
Vă vom prezenta câteva sfaturi pe care le puteți folosi dacă un prieten sau cineva din familie se confruntă cu depresia severă.
- Vorbiți cu persoana respectivă și ascultați de are de spus, arătați că vă pasă și că sunteți îngrijorat cu privire la starea lui de sănătate
- Încurajați-l să meargă la medic și la psiholog și să urmeze indicațiile acestora
- Acceptați limitele dvs. și limitele persoanei respective
- Informați-vă cu privire la boala acestuia
- Oferiți-vă să îl ajutați cu sarcinile zilnice
- Încercați să faceți activități relaxante împreună
- Aveți răbdare cu persoana respectivă
- Păstrați legătura cu persoana respectivă
- Nu luați lucrurile personal și nu încercați să dați sfaturi dacă nu vă sunt solicitate
- Nu minimizați și nu comparați experiența acestuia
Cel mai mare risc pe care îl au persoanele depresive este sinuciderea, fiți atent la persoana apropiată dumneavoastră și acționați în cazul în care:
- Vorbește despre moarte din ce în ce mai des
- Are în plan să cumpere o armă sau a cumpărat-o deja
- Cosumă substanțe în mod abuziv
- Are un comportament riscant sau periculos
- Oferă sau donează bunuri prețioase
- Spune că se simte prins într-o capcană și își dorește o ieșire
- Se izolează sau spune că vrea să rămână singur
- Își ia la revedere în mod frecvent și cu un anume înțeles
Dacă sunteți de părere că persoana apropiată dvs. are în plan să își facă rău încercați să nu o lăsați singură și să cereți ajutorul unui psihiatru sau unui psiholog.
Este foarte important ca persoanele care se confruntă cu depresia severă să aibă parte de un tratament eficient și de suport din partea familiei și prietenilor. Fiecare persoană este diferită, iar modalitatea de tratament trebuie stablită împreună cu medicul și urmată cu strictețe pentru ca rezultatele să fie cât mai bune.
BIBLIOGRAFIE
- Manualul de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mentale (DSM-5)
- Manual de buzunar de psihiatrie clinică Kaplan&Sadock – ediția a3a
- Tratat de psihiatrie Oxford, ediția a2a, Iași 1994
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/depression/symptoms-causes/syc-20356007
- https://www.verywellmind.com/what-are-the-signs-that-you-are-severely-depressed-1066883
- https://www.webmd.com/depression/guide/major-depression
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/depression/diagnosis-treatment/drc-20356013
- https://www.healthline.com/health/how-to-help-a-depressed-friend#warning-signs
Suferi de depresie severa si ai nevoie de ajutor?
