Prin psihoterapia de grup se obţine, cu costuri mai mici decât în psihoterapia individuală, tratamentul unui număr mic de clienţi, maxim 12, cu o productivitate benefică, care este rezultatul interacţiunilor din grup, experienţelor din afara grupului terapeutic, din trecut dar şi actuale. Psihoterapia, indiferent de orientare, formă, tehnici şi metode vine să ofere un cadru sigur şi protectiv, adaptat la necesităţile grupului.
Cui mă adresez?
Mă adresez celor care speră ca viaţa lor să se îmbunătăţească, care au o scânteie de speranţă şi vor s-o transforme în flacără vie, pentru ca relaţia lor în cuplu, familie şi mediu social să se coacă şi să crească. Grupul oferă acest prilej prin reflectarea experienţelor diferite sau similare, personale, în interacţiunile pe care le iniţiază prin dezvăluire şi confesiune, într-un cadru suportiv şi sigur, supravegheat de terapeut.
Ca terapeut empatizez cu cei care vor să ştie cum se formează, evoluează şi cum ar trebui să fie menţinută o relaţie în care să cunoaştem diferenţele dintre sexe din punct de vedere emoţional. Aceste diferenţe apar încă din copilarie şi ele se menţin de-a lungul vieţii. Putem să le explorăm împreună pentru a înţelege, accepta, sau de ce nu, a schimba atitudini şi comportamente care ne impiedică să trăim starea de bine în relaţia cu celălalt.
Ce obiective ne propunem:
Ne propunem ca odată ce am decis să facem parte dintr-un grup de oameni care au probleme similare, să învăţăm de la cei care fac faţă mai bine cum să reuşim să înţelegem şi să ne integrăm problemele noastre, care păreau cele mai grele şi unice.
În grup învăţăm împreună că a iubi inseamnă a dori în mod autentic binele celuilalt, admiţând că există multe şi diferite tipuri de relaţii, deci există mai multe tipuri de iubire. Diferenţa dintre membrii grupului reflectă comportamente diferite în relaţia de iubire. Iubirea se învaţă mai întâi în familie, împreună cu dăruirea şi comuniunea. Familia este şcoala vieţii în care se formează oamenii, iar grupul poate aduce completările necesare printr-o formare continuă.
Această bogăţie de experienţe relaţionale pe care le dobândim de la grup prin împărtăşire, ne învaţă să ne dăruim prin expunere propriile experienţe, primind feed-back complex de la grup. Dinamica proceselor interpersonale, descifrează semnificaţia simptomelor şi descoperă prin informaţii primite şi metode de a le rezolva şi preveni prin imitare. În grup descoperim că putem fi de ajutor prin împărtăşire şi feed-back, explorare şi înţelegere, prin acceptare, încurajare şi schimbare. Creşterea stimei de sine se realizează prin utilitatea şi altruismul dobândite prin dăruire şi excluderea criticii, judecării, etichetării şi prejudecăţilor. În grup se formează un concept de sine bazat foarte mult pe aprecierile celorlalti. Acest proces de învatare interpersonala este un proces continuu.Proiectând în grup relaţiile cu membrii familiei de origine devii constient de felul în care îi tratezi pe ceilalti, de modul în care te raportezi la ei sau de modul în care te folosesti de ei şi întelegi de unde provin multe din necazurile prezente în relatiile cu acestia si partenerul de cuplu, în consecinta, poti schimba ceva. Modul convenţional oferit de grupul suportiv, facilitează conştientizarea că iubirea este o strategie a egoului de a evita abandonul de sine. Odată cu conceptul de relaţie de grup, ca şi în grupul de familie extinsă, apar şi aşteptările, amintirile relaţiilor trecute, precum şi alte concepte mentale personale şi culturale condiţionate despre cum ar trebui să fie o relaţie. Realitatea în relaţia de cuplu şi familie se modelează conform acestor concepte. Acest fapt determină suferinţa în relaţie. Alegerea partenerului şi actul decizional de formare a cuplului se bazează pe factorii psihologici şi fizici, precum şi pe similaritatea şi complementaritatea trăsăturilor celor doi parteneri între care atracţia sentimentală şi cea sexuală se manifestă. Suportul si incurajarile pe care le primim din partea celorlalti, răspunsul prin feed-back contribuie la crearea sentimentului că celorlalti le pasa de noi. Confesarea ne ajuta sa ne simtit mai bine şi să avem sentimentul de eliberare momentană (catarsisul). A exprima ceea ce simtim ne apropie de ceilalti, ceea ce duce la cresterea sentimentului de coeziune si la îmbogatirea relatiilor noastre interpersonale. A spune grupului ceea ce avem pe suflet ne face sa ne simtim mai liberi si mai apropiati de ceilalti. Terapia de grup este benefica tuturor celor care consideră că mai au înca ceva de învatat de la viata si de la oamenii din jurul lor.
