Primul ajutor in atacul de panica

Articol redactat si documentat de Psiholog Alexandra Demian!

Descopera citind acest articol bine documentat cum poti identifica semnalele si simptomele unui atac de panica si cum poti oferi unei persoane aflate in dificultate primul ajutor in atacul de panica, dar si tie insuti!

Frica exista in sistemul nostru psihic ca si o emotie fundamentala si functioneaza asemenea unui circuit pretios de alarma in fata pericolelor. Mai mult este important sa cunoatem faptul ca nu alegem sa ne fie frica, cu atat mai putin sa ne fie foarte frica.

Fiind o emotie necesara ne ajuta la crearea diferitelor strategii automate menite sa ne activeze vigilenta in fata pericolelor cu rol de a creste sansele de supravietuire. Ne poate fi frica de inaltime, de zbor cu avionul, de apa, de a fi inchis intr-un spatiu, de diferite animale, de a fi singuri, de a fi respinsi sau abandonati.

Desi o emotie naturala, frica prinde conturul experientelor personale si se incadreaza in ceea ce se pot numi diferite scenarii de viata, dezvoltandu-se pe parcurs sau ramanand intr-o forma gestionabila. Astfel ca ne putem concentra asupra diferentelor pe care le vizeaza o frica normala comparativ cu o frica ce a iesit de sub controlul nostru.

Frica normala se declaseaza in fata unui pericol adevarat, tine seama de context, ne orienteaza sa actionam corespunzator si in final se va retrage usor dupa ce potentialul pericol a disparut sau constientizam ca nu exista o amenintare.

‚‚Frica anormala’’ asociata si fenomenului de teama de frica, se declaseaza destul de usor sau se autodeclaseaza in legatura cu praguri de risc joase. Nu poate fi modelata si se poate transforma in panica. Ambele tipuri descrise pot genera in tipare emotional-comportamentale complexe: anxietate, angoase sau tulburari de panica.

Simptome resimtite cand ai un atac de panica:

• Ma simt ingrijorat, iritat si pare ca adesea anticipez supararile.
• Mi-este greu sa ma relaxez, sa scap de tensiune si de sentimentul de neliniste.
• Ma sperii mai des decat de obicei si am dezvoltat diferite frici.
• Ma simt obosit, adorm greu, am somnul intrerupt iar la trezire uneori simt ca nu m-am odihnit deloc.
• Ma concentrez mai greu la activitatile curente, simt ca pierd interesul pentru hobby-urile mele si experimentez tot felul de stari emotionale pe parcursul zilei.
• Corpul meu reactioneaza fara motiv, am dureri in piept sau abdominale, transpir excesiv si simt ca inghet.

Acestea sunt cateva dintre simptomele resimtite ca nelinisti motorii, modificari fiziologice si disfunctionalitati comportamentale care descriu anxietatea. Aceasta reprezinta o modificare considerabila a continuturilor afective, cu variatii importante in activitatea si comportamentul nostru.

Alaturi de frica, este un mijloc de aparare care contribuie de-a lungul vietii la cresterea adaptarii si a reactiei la actiune. Acestea nu mai pot fi tratate cu scopul lor personal in momentul in care devin permanente si ne invadeaza viata cotidiana.

Teoriile comportamentale descriu axietatea ca o asociere a unei experiente din prezent cu o experienta trecuta, strans legata de aparitia gandurilor negative automate urmate de o serie de simptome.

Psihanaliza priveste anxietatea ca pe un semnal de alarma pentru un pericol nedeterminat odata cu intrarea in constient a unor continuturi inconstiente pe care le nu le putem gestiona. Aceasta teorie atrage atentia asupra importantei intelegerii cauzelor si a situatiilor de viata strans  legate de acestea.

Acestor doua viziuni le putem adauga si pe cea biologica, care explica ca principala tendinta a anxietatii este de a crea o serie de modificari biologice care apar ca urmare a conflictelor psihologice.

Ignorarea unor astfel de semnale poate duce la aparitia unui status de panica, ce implica perioade de anxietate intensa cu durata scurta. Acesta poate lua forma unui atac de panica, ce poate fi descris ca o criza accentuata cu numeroase semne psihice sau a unei tulburari de panica, ce presupune atacuri de panica repetitive urmate de o frica raportata la recidivele lor.

Semnale ca poti avea un atac de panica:

• Este tarziu deja si nu reusesc sa adorm.
• Ma misc constant in timp ce stau intins in speranta ca voi reusi deoarece ma simt foarte obosit.
• Cu cat incerc mai mult corpul meu se tensioneaza, simt cum ritmul inimii devine mai rapid, aproape ca ma doare in piept.
• Simt cum ma cuprinde o frica intensa si vreau sa ma ridic dar sa ma misc devine foarte greu.
• Simt ca am nevoie de apa dar nu-mi revin.
• Simt apoi cum ametesc si imi apare un nod in gat care ma sperie din ce in ce mai mult, apare senzatia de sufocare.
• Deschid geamul pentru a-mi aerisi spatiul dar devine inutil.
• Gandurile mele se duc in directia pierderii controlului si a vietii.

… pe scurt simptomele se pot grupa in  dureri sau jena in zona pieptului, accelerarea ritmului cardiac, senzatie de lesin si de instabilitate,transpiratie abundenta insotita de senzatii oscilante de cald sau frig, senzatia de sufocare, greata sau disconfort abdominal, teama de pierdere a controlului, de a innebuni, de a ne pierde viata.

Atacurile de panica pot fi neasteptate, fara o asociere cu o situatie precisa sau asteptate, conditionate aparand in anumite situatii. Frecventa si intensitatea pot varia de la o persoana la alta, sau de la o perioada la alta, putand considera interpretarea senzatiilor corporale ca si mecanism central.

Astfel ca putem experimenta un cerc al panicii pornind de la factori declansatori(frica, senzatie corporala, amintirea unei suferinte), urmati de un sentiment de frica ce primeste un raspuns din partea reactiilor corporale ce intra in alerta concluzionand cu interpretari catastrofice despre ceea ce ni se intampla.

Frica si formele sale complexe pot sa se identifice la un moment dat si cu un continutt al bagajelor emotionale transmise priin inconstientul colectiv, menit sa imbunatateasca mecanismele noastre de aparare, devenind insa uneori si o dificultate pentru calitatea vietii in lipsa unor strategii constiente de gestionare emotionala.

Acest bagaj prinde contur prin educatie, cultura, situatii sau evenimente ce pot fi traumatice si mai apoi prin interiorizare prin o imagine personala, cu un istoric si desfasurare individuala.

Ce putem face daca avem un atac de panica sau daca suntem langa o persoana care traieste un atac de panica ?

• Este important sa oferim un suport pozitiv si sa ramanem calmi. Incercarea de a-i determina sa explice ce li se intampla ii va presa mai mult ;
• Sa indepartam obiectele care pot cauza stres sau sa ne indepartam de zona care ar putea fi cauzatoare de stres ;
• Putem sa ii incurajam sa respire calm ;
• Putem sa oferim apa ;
• Putem sugera exercitii de prezenta : concentrarea pe sunetele din jur, pe respiratie, pe senzatiile din corp ;
• Putem sugera plimbari scurte sau schimbari ale locului in care se afla.

Este important sa consideram viabila posibilitatea unei afectiuni fizice, astfel incat daca simptomele persista este important sa consultam un medic si sa urmarim eventuale recomandari in ceea ce privesc investigatiile medicale. In cazul in care acestea nu se confirma abordarea psihoterapeutica este un instrument de care puteti beneficia in gestionarea anxietatii si a atacurilor de panica.

Astfel ca procesul psihoterapeutic vizeaza identificarea emotiei, intelegerea si incadrarea sa in contexul restrans si extins al experientelor noastre, definirea cauzalitatii si a conexiunilor individuale, precum si o serie de tehnici menite sa dezvolte mecanisme de adaptare si transformare astfel incat sa crestem gradul de constientizare si de autoreglare emotionala.