Relatii la distanta

Ce inseamna o relatie la distanta din punct de vedere psihologic ?

Relatiile, respectiv legaturile create in cuplu nu sunt date biologice si nici nu se bazeaza pe respectarea concreta a unor norme psihologice, practice sau sociale. Ele reprezinta alegeri personale iar existenta lor tine de felul in care gestionam echilibrul intre mai multe elemente : intre relatia afectiva si relatia ce presupune solidaritatea de a apartine unui microgrup, numit cuplu ; intre conceptiile celor doi parteneri, precum si gradul de implicare al intimitatii in interiorul cuplului. O relatie la distanta se refera la exprimarea reciproca a afectivitatii, a conceptiilor si intimitatii in afara posibilitatii constante de manifestare fizica a apartenentei la cuplu.

Provocarile unei relatii la distanta

Provocarile unei astfel de relatii nu tin locul blocajelor sau motivelor pentru care ele pot functiona sau nu, ci se refera la acele aspecte pe care partenerii au nevoie sa le gestioneze in legatura intima transpusa in emotional, cognitiv, fizic sau spiritual la nivel de convingeri, idei si perspective in formarea si dezvoltarea relatiei lor.

Ca si astfel de provocari ne putem gandi la urmatoarele :

• Unul dintre motivele pentru care ne angajam intr-o relatie este nevoia de a ne gestiona sentimentul de singuratate interpersonala prin impartasirea experientelor cu celalalt. La inceputul relatiei exista tendinta de a avea comportamente strans legate de celalat, de a ne dori prezenta aproape constant, de a cunoaste, a face lucruri impreuna etc. Am putea spune uneori ca in unele cazuri ne indreptam cu o atitudine dependenta fata de celalalt ca mai apoi, pe masura ce relatia prinde experienta sa fluctuam cu usurinta intre independenta si dependenta, putand fi atat individualisti cat si legati pe o alta persoana. In cazul relatiilor la distanta, imposibilitatea de a ne implica in actiuni comune ne accentueaza individualitatea si uneori sentimentul de singuratate, pe care cei doi parteneri au nevoie sa-l inteleaga si sa-l ajusteze in functie de conditiile relationale ;
• Increderea este esentiala atunci cand vorbim despre relatii. Ea se manifesta automat in momentul in care alegem sa ne implicam pe baza elentelor cunoscute asumandu-ne un proces continuu de descoperire a celuilalt pe parcurs ce experientele impreuna evolueaza. In cazul relatiilor la distanta increderea are nevoie sa se bazeze pe felul in care ne folosim toate resursele pentru a intari legatura si totodata pe felul in care depasim obstacolele aparute personal, in legatura cu celalalt sau in relatia in sine ;
• In functie de startul relatiei ne putem gandi si la suficienta sau insuficienta timpului de a crea o conexiune autentica, provocarea constand in gasirea elementelor comune, a stilului si a perceptiilor asemanatoare dupa care putem functiona impreuna ;
• Un alt aspect important si provocator totodata este si modalitatea de gestionare a lipsei contactului fizic ;
• Putem vorbi despre tendinta de a idealiza relatia pe care o avem. Fara sa vrem putem ramane intr-un punct de simbioza al relatiei in care ne este dificil sa privim in afara propriilor proiectiei asupra felului in care il vedem pe celalalt sau asupra legaturii pe care am creat-o. Provocarea tine de posibilitatea de a nu ignora realitatea si de a ne conecta la elementele reale ;
• O alta provocarea consta in modalitatea in care ne cream o perspectiva asupra timpului trait separat si a stabilirii termenelor pentru a ne reuni.

Evolutia unei relatii la distanta

Evolutia unei relatii la distanta este in stransa legatura cu situatia contextuala, cu gradul de acceptare, asteptarile si intentiile, precum si cu gradul de alegere pentru care cei doi parteneri opteaza. De asemenea motivatia unei relatii la distanta este foarte importanta in felul in care aceasta va evolua. Astfel ca exista multe diferente raportate multitudinilor de tipare relationale pe care incercam sa le grupam in anumite categorii :

• O relatie la distanta desfasurata intre doi parteneri care au trait la un moment dat in acelasi punct fizic si care datorita unor schimbari personale(viata profesionala, studii, nevoie de explorare sau experimentare) aleg continuarea pentru o perioada determinata separat ;
• O relatie la distanta motivata de necesitatea distantarii in conformitate cu diferite dificultati, schimbari si reprezentata de imaginea unui cuplu integrat in normele sociale(casatorie, viata de familie, existenta copiilor) ;
• O relatie la distanta conceputa dintr-un scurt interval petrecut impreuna dar motivata de o emotionalitate intensa si nevoia de a-l cunoaste in continuare pe celalalt intr-un cuplu ;
• O relatie la distanta inceputa in aceasta forma fara ca cei doi parteneri sa se fi cunoscut fizic.

Astfel ca evolutia unei relatii la distanta se bazeaza pe principii asemanatoare ale celor obisnuite, in special pe modalitatea in care reusim sa intretinem aspectele importante din relatie, precum si felul in care respectam nevoia de dezvoltare continua a fiecarui partener dar si a relatiei in sine. Dincolo de acestea, caracteristicile specifice individuale dar si cele ale dinamicii de cuplu, dificultatile intampinate si gestionarea lor conduc la o dezvoltare armonioasa sau din contra la o distantare fizica dublata si de cea emotionala.

De ce NU merg unele relatii la distanta ?

Aceasta intrebare este valabila si poate oferi raspunsuri valide in cazul tuturor tipurilor de relatii. In primul rand unele relatii pur si simplu nu functioneaza sau li se dau putine sanse de a functiona inca de la inceput. Motivatia, potrivirea, disponibilitatea, implicarea sunt cateva dintre motoarele care fac o relatie sa mearga sau in lipsa lor sa nu mearga. In cazul relatiilor la distanta putem adauga cateva aspecte care tind sa conteze in evolutia lor:

• Dezvoltarea retelelor de comunicare usureaza in prezent conectarea pe care o pot avea doi oameni la distanta. Cu toate acestea ramane o suma destul de importanta de experiente ce sporesc cunoasterea si compatibilitatea ce nu pot fi traite impreuna. Aceste experiente pot fi aduse impreuna prin impartasirea catre celalalt dar cu toate acestea vor avea nevoie de ajustare a reactiilor la intamplari ce par a deveni comune dar care in realitate sunt traite separat ;
• Un alt motiv pentru care anumite relatii la distanta tind sa nu functioneze este gradul de maturizare diferit al celor doi parteneri in interiorul relatiei. Orice legatura umana trece prin mai multe etape, care corespund in general cu etapele de dezvoltare personala dar si cu modul in care relatia evolueaza. Este posibil uneori ca unul dintre parteneri sa se afle intr-o etapa, in timp ce celalalt a trecut deja in urmatoarea sau tinde sa regreseze. In acest moment apar diferentieri in perceptiile pe care fiecare le poate avea despre partener sau despre cum evolueaza relatia pierzand mijlocul comun de comunicare si viziune asupra relatiei ;
• Frica de a spune ceea ce gandim, de a negocia ce vine din faptul ca nu suntem langa celalalt pentru a-i urmari reactiile, a putea completa, interveni in rezolvarea posibilelor conflicte creaza frustrari, neajunsuri, distantari emotionale care in timp conduc la racirea sau dizolvarea relatiilor la distanta in special ca urmare a decalajului asteptarilor si a sentimentelor ;
• Nu lipsa timpului cantitativ poate deveni o problema in relatiile la distanta ci in sine lipsa calitatii timpului investit in a lucra ca ceea ce avem impreuna sa functioneze si sa se dezvolte armonios face ca aceasta sa esueze ;
• Momentele diferite de dezvoltare si constuctie ale propriei vieti care fac sa existe dorinta de a participa cu totul la viata celuilalt ;
• Cele de mai sus pot prinde o forma mai concreta daca adaugam si termenul seriozitatii cu care ne angajam intr-o astfel de relatie si a acordurilor pe care le avem impreuna. Acest lucru presupune o comunicare si o ajustare continua a perceptiilor asupra relatiei si a punctului in care ne dorim sa ajungem. Lipsa unor astfel de limite poate crea nesiguranta si neincredere in relatia pe care o avem.

Cum sa mentii o relatie la distanta ?

Am putea spune ca o relatie la distanta se poate mentine prin : investirea constanta fata de sentimentele comune, o comunicare eficienta si o proiectare in viitor realista ; pe scurt prin ingrijirea relatiei in sine care are nevoie de crestere, hranire si libertate.

Ca sa putem realiza acest lucru avem nevoie de cateva instrumente :

• Construirea unei structuri si a unei dinamici de cuplu specifice. Acest lucru presupune ca la nivel metaforic, cuplul social si pasional sa se poata desfasura si in interiorul unei structuri, pe care sa o putem descrie, sa stim cum functioneaza, sa-i cunoastem potentialul si totodata vulnerabilitatile ;
• Crearea unei identitati relationale si sexuale ;
• Acordarea increderii si investirea in acest sens a interesului, a gestionarii schimbarilor si a stimularii emotionale, precum si oferirea disponibilitatii si impartasirea orarelor fiecaruia ;
• Imbunatatirea comunicarii. La distanta avem nevoie sa maximizam importanta comunicarii verbale, in lipsa posibilitatii transmiterii afectiunii si a mesajelor prin cea non-verbala. Astfel ca suntem privati de importanta unei atingeri, a unei priviri directe, de respiratia celuilalt. Din acest motiv este nevoie sa verbalizam cat mai mult ceea ce simtim sau ceea ce gandim, sa imbogatim dialogul, sa valorizam discutiile, sa punem intrebari si sa oferim raspunsuri, sa vorbim si sa ascultam activ ;
• Compensarea lipsei contactului fizic, de la exprimarea afectivitatii pana la cea a sexualitatii. Este nevoie sa acordam atentie tensiunilor sexuale, a nevoilor celuilalt si de stimulare a creativitatii ;
• Sa ne putem proiecta in viitor. Acest lucru presupune o buna constientizare a timpului petrecut separat, a motivatiei fata de tolerarea distantei fizice, a unei viziuni despre evolutia relatiei si a punctului comun in care sa ajungem ;
• Sa ne pastram foarte vii interesul si contactul cu experientele celuilalt ;
• Mentinerea dorintei si a efortului activ de a transforma distanta intr-un spatiu de exprimare si negociere, care sa conduca la apropiere ;
• Sporirea intimitatii si a cunoasterii reciproce, acceptandu-ne in primul rand individualitatile si si asumandu-ne raspunderea pentru propria fericire integrand diferentele si distantarile de ordin fizic ;
• Incercarea de a petrece timp fizic si de a gasi solutii pentru reunire.

Prima intalnire dupa o relatie la distanta

Prima intalnire dupa o perioada la distanta fata de celalalt in timpul relatiei devine foarte semnificativa din punct de vedere afectiv si din punct de vedere al faptului ca dinamica intalnirii va defini compatibilitatea, va rezulta efortul comun si totodata investitia in continuitatea acesteia pe mai departe. Pe de alta parte o astfel de intalnire prinde forme diferite daca cei doi parteneri s-au cunoscut fizic inainte de acest moment sau aceasta este prima data cand exista conexiunea fizica.

Cum ne putem pregati pentru aceasta ? Iata cateva aspecte importante de care putem tine cont :

• Comunicarea si impartasirea nelinistilor, a nevoilor, a perspectivei asupra intalnirii impreuna cu celalalt ;
• Definirea unui plan si a unui program care sa vizeze petrecerea timpului in intimitate dar si a timpului vizand aspectele cotidiene obisnuite, pentru a-l integra pe celalalt in felul in care ne traim noi viata ;
• Constientizarea importantei momentului de cunoastere reciproca ;
• Ajustarea propriilor viziuni asupra existentei apropierii si atentia acordata impactului contactului fizic ;
• Plierea cat mai realista a imaginii virtuale asupra celei reale ;
• Pregatirea pentru a fi alaturi de o persoana cumva necunoscuta in contexte diferite de cele in care pana acum o reprezenta pe cea mai cunoscuta ;
• Pastrarea curiozitatii si a spontaneitatii in legatura cu celalalt ;
• Pregatirea prealabila a unor momente speciale sau a unor surprize pentru indeplinirea unor dorinte sau nevoi ale celuilalt ;
• Investirea in aceasta intalnire a sentimentelor, gandurilor, senzatiilor cu scopul umplerii spatiului existent pana acum.

Astfel o intalnire devine in sine un instrument pentru nevoia fundamentala a fiecaruia de a se simti implinit si de a transforma acest lucru intr-o constanta.