Tulburarea de adaptare

1. Ce este tulburarea de adaptare?

Tulburarea de adaptare, cunoscută și ca tulburare de ajustare sau depresie situațională, apare atunci când cineva experimentează, pentru o perioadă de timp, impacturi emoționale sau comportamentale negative vizibile, din cauza unui factor stresor apărut în viața de zi cu zi.         Rezultatele sunt pozitive în cazul unui diagnostic timpuriu și unui tratament adecvat, în caz contrar pot apărea probleme de sănătate mintală pe termen lung.

2. Care sunt simptomele?

Simptomele tulburării de adaptare sunt, în general, de natură emoțională sau comportamentală, dar pot apărea și simptome fizice. Simptomele comune ale tulburării de adaptare includ:

• senzație de îngrijorare sau anxietate
• stare depresivă
• plâns
• agitație
• sentimente de deznădejde sau tristețe
• angajarea în comportamente imprudente sau inadecvate
• retragere socială
• dificultăți de concentrare
• gânduri sau comportamente suicidare
• insomnie
• spasme musculare
• oboseală
• dureri musculare
• indigestie

Dacă aceste simptome nu se remit în lunile următoare evenimentului cauzator, este posibilă dezvoltarea unei tulburări cronice de adaptare, care poate duce la anxietate, depresie, abuz de substanțe și suicid.

3. Care sunt cauzele tulburării de adaptare?

Orice tip de schimbare semnificativă a vieții, inclusiv una care poate fi percepută ca pozitivă, poate duce la tulburări de adaptare. Această tulburare apare din cauza stresului și are ca rezultat o reacție comportamentală sau emoțională necaracteristică și disproporționată. Cu alte cuvinte, schimbarea este mai mult decât pot suporta mecanismele obișnuite de adaptare ale unei persoane.

Evenimentele care pot declanșa tulburări de adaptare includ:

• Despărțire sau divorț
• Schimbarea locuinței
• Pierderea unui loc de muncă sau începerea unuia nou
• Pensionare
• Nașterea unui copil
• Probleme de sănătate sau accidente
• Căsătorie
• Moartea unei persoane dragi

Predispoziția genetica, experiența anterioară de viață și personalitatea unei persoane pot crește probabilitatea de a dezvolta tulburări de adaptare.

Motivele pentru care mecanismele de apărare ale unei persoane nu mai pot face față ar putea fi următoarele:

• prezența altor factori de stres care slăbesc capacitatea de a face față schimbării atunci când aceasta are loc
• apariția unei schimbări care atinge o traumă sau o problemă veche, nerezolvată, dezvăluind sentimente ascunse anterior
• o afecțiune psihică preexistentă care necesită deja utilizarea unei varietăți de mecanisme de adaptare și obiceiuri sănătoase pentru a gestiona simptomele

4. Care sunt tipurile tulburării de adaptare?

• Acută – când tulburarea durează mai puțin de 6 luni
• Cronică – când tulburarea durează mai mult de 6 luni
• Cu dispoziție depresivă
• Cu anxietate
• Cu dispoziție mixtă, depresivă și anxioasă
• Cu perturbarea a conduitei
• Cu tulburarea mixtă, a emoțiilor și conduitei
• Nespecificată

5. Cum se pune diagnosticul?

Medicul psihiatru va pune diagnosticul în funcție de criteriile regăsite în Manualul de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale (DSM-5):

• Dezvoltarea unor simptome emoționale sau comportamentale ca răspuns la un stresor identificabil (sau mai mulți) manifestându-șe în decurs de cel mult 3 luni de la debutul stresorului (stresorilor).
• Simptomele sau comportamentele sunt semnificative clinic, lucru dovedit de oricare din următoarele:
• Suferință marcată, în exces față de ceea ce ar fi de așteptat de la expunerea la stresor
• Alterarea semnificativă a funcționării sociale sau ocupaționale (academice)
• Simptomele nu au legătură cu doliul.
• Odată ce stresorul sau consecințele sale s-au terminat, simptomele nu persistă mai mult de încă 6 luni.

6. Cum se tratează tulburarea de adaptare?

• Psihoterapia

Terapia este tratamentul de primă intenție în cazul tulburării de adaptare, existând mai multe tipuri de terapii ce pot fi utilizate în aceste cazuri:

• consiliere sau terapie prin vorbire
• intervenție în criză
• terapii de familie și de grup
• grupuri de sprijin specifice cauzei tulburării de adaptare
• terapia cognitiv-comportamentală (CBT) –  se concentrează pe rezolvarea problemelor prin schimbarea gândirii și comportamentelor neproductive
• psihoterapie interpersonală (IPT) – psihoterapie pe termen scurt

Tratamentul are ca scop principal ameliorarea simptomelor și atingerea unui nivel de funcționare comparabil cu cel dinaintea evenimentul stresant.

• Medicamente

De obicei, tratamentul tulburării de adaptare nu necesită prescrierea de medicamente, dar în anumite situații sunt indicate pentru ameliorarea depresiei sau anxietății asociate tulburării. Tratamentul farmacologic se folosește în completarea psihoterapiei, când simptomele sunt severe, sau când  pacientul nu este pregătit din punct de vedere psihologic.

Poate include:

• benzodiazepine
• anxiolitice nonbenzodiazepine
• inhibitori ai recaptării serotoninei sau inhibitori ai recaptării noradrenalinei și serotoninei

Este foarte important ca tratamentul să fie început cât mai devreme pentru a preveni complicațiile. De asemenea, pacientul trebuie să respecte schema de tratament, să nu întrerupă sau să ajusteze dozele fără acordul medicului său.

7. Cum poate fi prevenită tulburarea de adaptare?

Din păcate, nu există o modalitate sigură pentru a preveni astfel de tulburări. Fiecare persoană trebuie să-și dezvolte propriile mecanisme eficiente în gestionarea stresului și adaptarea la evenimentele cotidiene.

Este important:

• să recunoașteți, să acceptați starea dumneavoastră și să căutați sprijin atunci când simțiți că sunteți copleșiți
• să aveți o viață echilibrată, cu dietă adecvată și suficentă odihnă
• să găsiți diferite modalități de relaxare și diminuare a stresului, de exemplu: sport, citit, exerciții de respirație, yoga, petrecerea timpului cu familia și prietenii
• să gândiți pozitiv și să vă pregătiți în avans pentru situațiile pe care le puteți percepe ca stresante

Tulburarea de adaptare este o afecțiune comună, care se va remite complet în câteva luni dacă pacientul beneficiază de suport social și un tratament corespunzător.

BIBLIOGRAFIE:

1. Manualul de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale (DSM-5)
2. Ghid clinic de psihiatrie – editia aIIa, Richard J. Goldberg
3. https://en.wikipedia.org/wiki/Adjustment_disorder
4. https://www.healthline.com/health/adjustment-disorder#causes
5. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3701359/
6. https://www.msdmanuals.com/professional/psychiatric-disorders/anxiety-and-stressor-related-disorders/adjustment-disorders
7. https://thedawnrehab.com/blog/chronic-adjustment-disorder-the-challenge-of-change/
8. https://www.choosingtherapy.com/adjustment-disorder/
9. https://www.psychologytoday.com/us/conditions/adjustment-disorder